Pride

Descoperim în Ryan Hills un cronicar dedicat al fotbalului britanic, acesta fiind deja cunoscut pentru explorarea ascensiunii clubului în perioada lui Jim Smith în volumul Groundwork. În noua sa lucrare, Pride, Hills își schimbă perspectiva către istoria recentă și adesea dureroasă a secolului XXI, oferind o radiografie sinceră a ceea ce înseamnă să fii în centrul unui club aflat într-o criză perpetuă. Observăm un efort documentar impresionant, autorul integrând mărturiile a aproape 50 de figuri-cheie care au trăit tensiunea vestiarelor și a sălilor de consiliu. Suntem de părere că volumul reușește să surprindă dualitatea sportului rege: speranța exuberantă a mutării pe un stadion nou, Pride Park, urmată de prăbușirea într-o realitate marcată de scandaluri financiare și eșecuri sportive istorice. Spre deosebire de Staying Up de R.A. Gekoski, care oferă o privire de tip „outsider” asupra luptei pentru supraviețuire în Premier League, Pride beneficiază de o perspectivă internă mult mai densă, fiind o istorie orală a rezilienței. Cine a apreciat onestitatea brutală din Staying Up va găsi aici o continuare spirituală, însă cu un accent mai pronunțat pe complexitatea administrativă și pe impactul psihologic al eșecului prelungit. Textul curge ritmat, alternând între momentele de comedie neagră — cum este așteptarea de aproape un an pentru o singură victorie — și dramele umane din spatele ușilor închise. Nu este doar o cronică sportivă, ci un studiu despre identitatea unei comunități care refuză anonimatul, în ciuda tuturor obstacolelor, de la arestări la accidentări și instabilitate managerială.