Please, Nurse!: A Student Nurse in the 1950s

Impactul sistemului medical britanic din anii '50 asupra tinerelor aspirante nu a fost doar o chestiune de rigoare științifică, ci o adevărată școală a supraviețuirii caracterului. În paginile volumului Please, Nurse!, suntem transportați într-o epocă în care autoritatea „Surorilor” șefe era absolută, iar programul epuizant lăsa puțin loc pentru fragilitate. Totul începe cu imaginea unei tinere care realizează rapid că nu are nimic în comun cu aura de sfântă a lui Florence Nightingale, ci se regăsește mai degrabă în tabăra „problematicelor” care sar pe fereastră după stingere.

Ne-a atras atenția onestitatea cu care Joan Lock își construiește narațiunea. Nu este doar o cronică a procedurilor medicale, ci o explorare plină de umor a fragilității umane. Cine a apreciat portretul din Matron Knows Best de Joan Woodcock va găsi aici aceeași profunzime biografică, aplicată însă unui context mai boem și mai puțin clinic. Lock reușește să echilibreze momentele de tensiune din sala de operație, unde chirurgii temperamentali dictau ritmul, cu poveștile de viață emoționante ale pacienților care îi treceau prin mână.

Suntem de părere că această lucrare reprezintă o piesă esențială în puzzle-ul carierei autoarei. Dacă în Lady Policeman sau în cercetările sale istorice din Dreadful Deeds and Awful Murders, Lock explorează ordinea și legea, aici vedem rădăcinile observației sale ascuțite asupra societății. Stilul este fluid, cinematic, evocând o lume a ceaiurilor băute în grabă și a termometrelor sparte, într-o perioadă în care medicina se afla la granița dintre tradiția rigidă și modernizarea postbelică. Este o lectură care recuperează umanitatea din spatele uniformelor apretate.