Playing with Fire: Ballantine Group

Găsim în Playing with Fire o atmosferă venețiană încărcată de secrete, care ne amintește de decorul din Tell It To The Skies de Erica James. Totuși, stilul are ceva din precizia chirurgicală a prozei lui Tess Gerritsen, fără să fie o imitație a propriilor succese anterioare — ritmul este mult mai alert, aproape febril. Descoperim aici o deviere fascinantă de la seria Rizzoli & Isles. Dacă în Listen To Me sau Die Again accentul cădea pe medicina legală și procedurile polițienești din Boston, acest roman ne aruncă într-un labirint istoric. O partitură muzicală descoperită într-un magazin de antichități devine declanșatorul unei obsesii. Muzica pare să provoace violență. Suntem de părere că autoarea stăpânește perfect suspansul psihologic, transformând o căutare artistică într-o luptă pentru supraviețuire. Tensiunea crește cu fiecare pagină. Trecutul Italiei fasciste se împletește cu prezentul. Cineva vrea ca acest cântec să rămână tăcut. Prețul adevărului este mortal. Ritmul nu lasă loc de respirație. Structura narativă este densă, eliminând orice balast descriptiv inutil. Este o cursă contra cronometru prin canalele Veneției și prin arhivele uitate ale istoriei.