Patton

Imaginați-vă un comandant care își haranghează trupele cu un limbaj profan, purtând pistoale cu prăsele de fildeș, pentru ca apoi, în liniștea cortului său, să scrie versuri și să plângă copleșit de greutatea datoriei. Notăm cu interes acest paradox fascinant care stă la baza lucrării lui Carlo D'Este: George S. Patton Jr., omul care și-a orchestrat cu o determinare feroce destinul de „erou”, era bântuit de o nesiguranță acută și de o credință mistică în reîncarnare. Suntem de părere că această biografie reușește să spargă ecranul mitologiei populare, oferind o perspectivă mult mai nuanțată decât imaginea oferită de celebrul film din 1970. Prin accesul fără precedent la jurnalele și corespondența privată a generalului, D'Este reconstruiește nu doar campaniile militare, ci și arhitectura interioară a unui spirit chinuit. Narativul amintește de General Patton de Stanley Hirshson prin intensitatea cu care reconstituie o epocă și prin efortul de a echilibra geniul tactic cu derapajele comportamentale care i-au adus „infamia”. Dacă în Eisenhower autorul analiza calmul strategic, iar în Warlord explora magnetismul lui Churchill, aici se concentrează pe contrastul dintre masca publică de „swashbuckler” și rigoarea intelectuală a unui student devotat al istoriei. Rezultatul este un portret monumental de peste o mie de pagini care refuză să îl canonizeze sau să îl condamne, preferând să îl înțeleagă în toată complexitatea sa umană.