One Corpse Too Many: 2: Cadfael Chronicles

Ritmul este alert, dictat de urgența unui masacru politic. Ne-a atras atenția brutalitatea contrastului: liniștea grădinii de plante medicinale a mănăstirii este spulberată de căderea Castelului Shrewsbury. Descoperim aici o anomalie matematică terifiantă. Nouăzeci și patru de apărători sunt condamnați la ștreag ca trădători, dar fratele Cadfael, însărcinat cu înhumarea, găsește nouăzeci și cinci de trupuri. Un cadavru în plus. O execuție camuflată într-un măcel oficial.

În tradiția volumului A Morbid Taste For Bones, acest roman rafinează figura detectivului medieval. Dacă în prima carte a seriei Cadfael Chronicles accentul cădea pe superstiții și moaște, aici miza este pur politică și militară. Găsim în această carte o structură narativă strânsă, unde fiecare detaliu — o floare ruptă sau o deghizare — devine o armă împotriva uitării. La fel ca în Saint Peter's Fair, autoarea Ellis Peters folosește haosul civil ca paravan pentru crime personale, demonstrând că lăcomia nu ia pauză în timpul războiului.

Această a doua cronică consolidează temele prezente și în volume ulterioare precum The Hermit Of Eyton Forest sau Brother Cadfael's Penance: fragilitatea păcii și datoria morală a unui călugăr care nu poate ignora nedreptatea, chiar și când aceasta este îngropată sub mormane de morți „oficiali”. Tensiunea este constantă, alimentată de prezența unei fete urmărite și a unei comori care atrage priviri periculoase.