Once and Forever: The Tales of Kenji Miyazawa

Considerăm că lectura volumului Once and Forever începe cu o imagine care definește întreg universul lui Kenji Miyazawa: un motan sălbatic trimite o invitație formală, scrisă stângaci, unui băiat pentru a arbitra o dispută absurdă între ghinde. Această împletire între firesc și fantastic marchează poarta de intrare în regiunea Ihatov, o geografie spirituală bazată pe prefectura natală a autorului, Iwate, unde natura nu este doar un decor, ci un organism viu, conștient și, uneori, necruțător. Putem afirma că selecția tradusă de John Bester reușește să captureze dualitatea fascinantă a prozei lui Miyazawa: o candoare aproape infantilă care ascunde adesea observații tăioase despre moralitate și suferință.

Ritmul narativ amintește de simplitatea aparentă a culegerii Folktales from the Japanese Countryside, dar structura este mult mai sofisticată, infuzată de o sensibilitate budistă și de o precizie aproape științifică în descrierea fenomenelor naturale. Dacă în lucrări precum Night on the Galactic Railroad autorul explora temele sacrificiului de sine prin metafore cosmice, în Once and Forever el rămâne ancorat în pământul fertil al pădurilor și munților din nordul Japoniei. Nu sunt simple basme, ci parabole enigmatice — precum cea a restaurantului care inversează rolul dintre vânător și vânat — care poartă amprenta unui autor ce a trăit la granița dintre idealismul utopic și realitatea aspră a vieții rurale. Merită menționat modul în care textul alternează între umorul ludic și tragismul profund din „The Earthgod and the Fox”, oferind o experiență de lectură care refuză clasificările facile de vârstă.