Nobody's Perfect

Considerăm că umorul și situațiile absurde din viața de școlar sunt cele care fac Nobody's Perfect o lectură atât de memorabilă. Totul începe cu planurile meticuloase ale lui Megan pentru o petrecere în pijama „absolut mov”, unde invitațiile cu sclipici sunt doar începutul unui dezastru social controlat. Însă, când apare Alexis Powell — fata care pare să le facă pe toate perfect, de la fotbal la matematică — universul lui Megan se clatină. Absurdul situației rezidă în încercările disperate ale lui Megan de a fi prietenoasă, primind în schimb doar răceală, ceea ce o face să se întrebe dacă surzenia ei este bariera reală sau dacă perfecțiunea lui Alexis este doar o mască.

Apreciem modul în care Marlee Matlin își transpune propriile trăiri în personajul lui Megan, oferind o perspectivă autentică asupra modului în care un copil cu deficiențe de auz navighează ierarhiile sociale din școală. Spre deosebire de tonul mai informativ din The Silent Garden sau confesiunile din I'll Scream Later, aici autoarea alege calea ficțiunii ludice pentru a aborda teme serioase. Părinții care au citit cu plăcere You Don't Know Everything, Jilly P! vor aprecia și această carte pentru felul în care demontează stereotipurile despre dizabilitate fără a cădea în didacticism exagerat. Merită menționat că, deși Nobody's Perfect este o continuare spirituală a temelor din Deaf Child Crossing, ea stă în picioare ca o poveste de sine stătătoare despre empatie. Ritmul este alert, susținut de dialoguri pline de duh și de tensiunea unui proiect școlar obligatoriu care le forțează pe cele două fete să colaboreze și să vadă dincolo de aparențe.