No Small Thing: 'One of the best debut novels I’ve read in recent years' Bernardine Evaristo

Ne-a atras atenția, încă de la primele pagini, imaginea lui Earl, un bărbat care își îngrijește plantele pe balcon în timp ce devine martorul tăcut al unei reuniuni familiale dureroase în apartamentul de dedesubt. „No Small Thing” nu este doar un titlu, ci o premisă despre greutatea gesturilor mărunte care, în timp, pot dărâma sau reconstrui o viață. Romanul de debut al autoarei Orlaine McDonald ne transportă într-un cartier de locuințe sociale din sudul Londrei, unde trei generații de femei — Livia, Mickey și mica Summer — încearcă să navigheze printre traumele abandonului și nevoia viscerală de apartenență.

Apreciem modul în care narațiunea refuză simplificările morale. Livia se întoarce după ani de fugă, Mickey este prinsă între furia față de mama care a lăsat-o în urmă și propriile eșecuri, iar Summer caută atenție în locuri care s-ar putea dovedi periculoase. Stilul are ceva din sensibilitatea și explorarea identității negre regăsite în proza lui Liv Little din Rosewater, fără să fie o imitație — acolo unde Little mizează pe o energie zesty și queer, McDonald alege un ton mai așezat, aproape poetic, concentrat pe „semnificația devastatoare” a lucrurilor pe care adesea le considerăm de la sine înțelese.

Suntem de părere că forța acestui roman rezidă în onestitatea cu care descrie maternitatea nu ca pe un instinct infailibil, ci ca pe o luptă continuă cu propriii demoni. Ritmul este unul dens, stratificat, oferind o perspectivă autentică asupra vieții clasei muncitoare din Londra contemporană. Este o lectură despre speranță și dorință, dar și despre daunele profunde pe care le putem provoca exact celor pe care ar trebui să îi iubim cel mai mult.