Nice Work (If You Can Get It)

În lumina aurie a orășelului Bellevue-Sur-Mer, situat strategic între opulența din Monte Carlo și covorul roșu de la Cannes, descoperim o lume unde libertatea de după pensionare capătă arome mediteraneene. Această așezare pitorească de pe Riviera Franceză nu este doar un decor, ci un catalizator pentru dorința de reinventare a unui grup de expați britanici care, scăpați de monotonia familială și de vremea mohorâtă din regat, își pun toate speranțele în deschiderea unui nou restaurant. Putem afirma că atmosfera idilică este rapid perturbată de efervescența Festivalului de Film de la Cannes, care revarsă asupra micii comunități un amestec complicat de interese comerciale și pasiuni reînviate.

Observăm aici o structură narativă ce îmbină cu finețe umorul de situație cu observația socială ascuțită, specifică stilului cu care Celia Imrie și-a obișnuit deja publicul. Pe același raft cu Ladyfingers de Delorys Welch-Tyson, acest roman se distinge prin modul în care explorează dinamica unui grup de vârstă matur care refuză să se retragă din fața provocărilor vieții. Dacă în volumul anterior, Not Quite Nice, am asistat la așezarea personajelor în acest colț de paradis, în Nice Work (If You Can Get It) miza crește: granița dintre prietenie și trădare devine fragilă pe măsură ce presiunea inaugurării restaurantului scoate la iveală adevăratele caractere. Tonul este unul cald și plin de vitalitate, evocând acea „joie de vivre” pe care autoarea o transpune din experiența sa scenică direct în paginile cărții, transformând dificultățile birocratice sau sentimentale în momente de un comic savuros.