Mosely

Simțim încă de la primele pagini o energie brută, alimentată de furia unui om care nu mai are nimic de pierdut într-o lume care a pierdut totul în favoarea algoritmilor. În Mosely, suntem aruncați într-un viitor distopic unde tehnologia nu mai este un instrument, ci o divinitate tiranică. Observăm cum Rob Guillory, creatorul apreciatului Farmhand Volume 2: Thorne in the Flesh, își mută interesul de la ororile organice și mutațiile biologice către o satiră acidă la adresa Silicon Valley. Dacă în lucrările anterioare Guillory explora corupția corpului, aici el analizează corupția spiritului uman sub asediul inteligenței artificiale.

În tradiția stabilită de Josh Blaylock în The Encoded, acest roman grafic reimaginează conflictul clasic dintre om și mașină, însă îi conferă o dimensiune spirituală și viscerală unică. Mosely nu este un erou tipic; este un bătrân cinic înarmat cu un „Ciocan Sfânt”, a cărui misiune de a dărâma „Zeii Tech” este pe cât de violentă, pe atât de simbolică. Apreciem în mod deosebit modul în care ilustrațiile lui Sam Lofti capturează acest contrast: pe de o parte, estetica sterilă și grandioasă a corporațiilor, iar pe de altă parte, forța brută, analogică, a protagonistului. Spre deosebire de atmosfera din Moxyland de Lauren Beukes, unde supraviețuirea este fragmentată între mai multe destine, Mosely se concentrează pe forța unui singur individ de a provoca sistemul, ridicând o întrebare inconfortabilă: ce rămâne din noi atunci când „magia” tehnologică dispare brusc?