Mortal Remains

Reținem adesea istoria prin prisma marilor victorii, însă Mortal Remains ne propune o perspectivă inedită: modul în care experiența morții a definit națiunea americană în formare. Într-o perioadă marcată de o medicină rudimentară și instabilitate politică, între 1620 și 1860, mortalitatea nu era doar un fapt biologic, ci un instrument de auto-definire culturală. Ne-a atras atenția modul în care editorii Nancy Isenberg și Andrew Burstein reușesc să lege teme aparent disparate, precum mitul „indianului care dispare” sau ritualurile funerare ale sclavilor, de construcția mitologiei naționale. Cartea este structurată riguros în trei secțiuni care ghidează cititorul de la consumul de masă al ororii la dimensiunea politică a doliului. Prima parte, „Mortality for the Masses”, investighează rădăcinile literaturii de senzație și impactul epidemiilor în Boston și Philadelphia. Secțiunea a doua analizează „politica lacrimilor” și glorificarea părinților fondatori, în timp ce ultima parte explorează rămășițele fizice și semnificația exhumărilor. Pe aceeași linie cu Representations of Death in Nineteenth-Century US Writing and Culture, lucrarea analizează preocuparea secolului al XIX-lea pentru finitudine, dar cu un accent mai pronunțat pe istoria socială și pe documentele de arhivă. Opera lui Nancy Isenberg a provocat constant miturile egalitarismului american, așa cum am văzut în White Trash, iar acest volum continuă tradiția prin demontarea modului în care violența și moartea au fost integrate în conștiința colectivă. Față de Facing the 'King of Terrors', care se concentrează pe o singură comunitate, Mortal Remains oferă o viziune de ansamblu asupra Americii anglofone, demonstrând cum „cultura morții” a influențat totul, de la religie la ierarhiile rasiale.