Moral Panic

În volumul Moral Panic, Philip Jenkins propune o analiză riguroasă a intersecției dintre sociologie, istorie juridică și studii media pentru a descifra modul în care societatea americană a construit și reconstruit figura agresorului sexual. Remarcăm o abordare interdisciplinară care refuză să accepte definițiile actuale ca realități obiective imuabile, preferând să urmărească fluctuațiile discursului public de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în modernitate. Autorul demonstrează cum, în urmă cu doar câteva decenii, expertiza clinică minimiza gravitatea acestor fapte, pentru ca ulterior, sub presiunea campaniilor politice și a presei, percepția să penduleze către imaginea prădătorului compulsiv. Putem afirma că lucrarea de față este comparabilă cu Reconsidering Sex Crimes and Offenders de Laura J. Zilney în rigurozitatea analizei prejudecăților sociale, dar se distinge prin perspectiva istorică extinsă, actualizată pentru a include mecanismele complexe ale panicilor morale contemporane. Găsim în acest text o continuitate a preocupărilor lui Philip Jenkins pentru marile transformări culturale și religioase, vizibile și în The Great and Holy War sau Next Christendom. Dacă în acele lucrări autorul explora schimbările de paradigmă prin prisma credinței, aici aplică aceeași metodologie critică asupra moralității laice și a politicilor de gen. Moral Panic nu minimizează trauma abuzului, ci explică modul în care reacția socială este adesea un produs al contextului politic, transformând o problemă de justiție penală într-un barometru al anxietăților unei națiuni.