Montague Terrace

Pășind în universul din Montague Terrace, cititorul va simți imediat o atmosferă de melancolie bizară, amestecată cu un umor negru, specific britanic. Putem afirma că acest roman grafic nu este doar o cronică a unei clădiri, ci un mozaic de vieți suspendate între glorie și uitare. De la Paul Gregory, artistul pop care nu și-a mai părăsit locuința de patru decenii, până la doamna Beatrice Green, o bunicuță care ascunde sub aparența fragilității tacticile unui fost agent de operațiuni speciale, fiecare pagină dezvăluie un nou strat de mister urban. Notăm cu interes modul în care frații Pleece reușesc să transforme un spațiu de locuit într-un personaj colectiv, unde marionetiști invizibili par să tragă sforile evenimentelor mondiale din umbra unor apartamente dărăpănate. Stilul vizual are ceva din densitatea narativă a lucrărilor lui Glen Johnson, fără să fie o imitație — în timp ce French Fries and Flamethrowers mizează pe violență explozivă și masacru, Montague Terrace preferă o tensiune mocnită și o explorare psihologică a excentricității. Warren Pleece aduce aici precizia grafică exersată în proiecte de anvergură precum Hellblazer, însă îi conferă o notă mult mai personală și suprarealistă. Spre deosebire de abordările sale mai comerciale, cum este Doctor Who: The Eleventh Doctor Vol. 2: Serve You, unde acțiunea este dictată de un canon stabilit, aici autorul are libertatea de a construi o lume distopică și intimă în același timp, populată de marinari fără mare și magicieni aflați la ananghie.