Missions Impossible

Pentru cercetătorii și profesioniștii din domeniul politicilor publice, Missions Impossible reprezintă o resursă fundamentală pentru înțelegerea mecanismelor educaționale în contexte politice restrictive. Relevanța acestei lucrări pentru acreditările academice și analizele de risc în regiunea MENA este incontestabilă, oferind o diagnoză precisă a modului în care educația superioară devine un element central în stabilitatea sau colapsul regimurilor. Observăm o analiză riguroasă a ceea ce John Waterbury numește „patologii” sistemice: resurse insuficiente, lipsa autonomiei instituționale și cooptarea universităților în ordinea politică. Comparabil cu A Political Economy of Arab Education de Mohamed Alaa Abdel-Moneim în rigurozitate, volumul de față este actualizat pentru a reflecta tensiunile contemporane dintre nevoia de inovație și aversiunea față de risc a liderilor autocrati. Descoperim aici o structură logică, ce pornește de la dimensiunile sistemelor actuale (capitolul „Orders of Magnitude”) și progresează spre mecanismele complexe de guvernare și finanțare („Feeding the Beast”). Autorul poziționează această cercetare în continuarea preocupărilor sale din The Political Economy Of Public Sector Reform And Privatization, extinzând analiza de la sectorul public general la ecosistemul specific al universităților. Notăm cu interes modul în care John Waterbury disecă dilema fundamentală a reformei: o educație de succes poate stimula creșterea economică, dar poate și elibera forțe sociale pe care regimurile nu le mai pot controla. Stilul este unul academic, precis, evitând speculațiile și bazându-se pe interviuri și date empirice pentru a explica de ce schimbarea în universitățile arabe tinde să fie mai degrabă disruptivă decât graduală.