Margaret Garner

Putem afirma că acest volum, editat de La Vinia Delois Jennings, reprezintă o resursă academică esențială pentru studiile de literatură americană și istoria muzicii, fiind prima examinare critică a incursiunii lui Toni Morrison în genul operistic. Relevanța sa pentru curriculumul de critică literară și studii culturale este dată de modul în care documentează transformarea unui fapt istoric traumatizant — infanticidul săvârșit de Margaret Garner în 1856 — dintr-o sursă de inspirație pentru proză într-un libret de operă complex. Notăm cu interes că textul extinde cadrul documentar propus de Modern Medea de Steven Weisenburger, oferind nu doar contextul istoric al evadării din Kentucky, ci și o analiză a modului în care această „Medea modernă” este reinterpretată prin limbajul liric al spectacolului de operă.

Merită menționat că structura volumului îmbină perspective teoretice cu mărturii directe ale celor care au adus opera pe scenă în 2005, inclusiv contribuția mezzo-sopranei Denyce Graves. Lucrarea completează viziunea interdisciplinară începută în Gendered Resistance, oferind o bază teoretică pentru înțelegerea rezistenței de gen prin prisma artei spectacolului. În contextul operei editorului, acest volum continuă cercetările din Toni Morrison and the Idea of Africa, mutând însă accentul de pe simbolismul religios african către tradiția operistică afro-americană, un domeniu insuficient explorat până acum. Stilul este unul riguros, academic, orientat spre recuperarea unei tradiții a libretului negru și spre evaluarea succesului lui Morrison în adaptarea temelor sclaviei pentru scena lirică, oferind o perspectivă tehnică asupra colaborării dintre laureata premiului Nobel și compozitorul Richard Danielpour.