Magnificent Joe

Pe același raft cu The Man I Think I Know de Mike Gayle, unde prietenia masculină devine un catalizator pentru vindecare, Magnificent Joe se distinge prin atmosfera sa apăsătoare de sat nord-englez și prin contrastul dintre inocența lui Joe și trecutul umbrit al lui Jim. Ne-a atras atenția modul în care James Wheatley construiește această relație între doi „outsideri”: Joe, un tânăr sensibil a cărui lume se rezumă la piese de teatru locale, și Jim, un bărbat proaspăt eliberat din închisoare, fără loc de muncă sau perspective. Subliniem finețea cu care autorul evită sentimentalismul excesiv, preferând în schimb o proză care pendulează între umor discret și o tristețe dulceagă. Dacă în Another Broken Wizard de Colin Dodds dinamica dintre doi prieteni este marcată de violența bandelor și droguri, în Magnificent Joe tensiunea este mult mai psihologică și comunitară. Amenințarea nu vine doar din fapte, ci din proiecția celorlalți: atunci când zvonurile despre o crimă teribilă încep să circule în comunitate, loialitatea dintre cei doi este supusă unui test de rezistență morală. Apreciem structura acestui roman, care funcționează parțial ca un bildungsroman întârziat pentru Jim și ca o pledoarie pentru demnitate în cazul lui Joe. Este o poveste despre cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a proteja singurul lucru care ne-a mai rămas: atașamentul față de un alt om.