Losing the Plot

Ritmul lecturii în Losing the Plot este unul stratificat și fragmentar, impunând o pauză reflexivă după fiecare capitol. Nu este un volum care se parcurge grăbit, ci unul care cere atenție pentru a descifra mozaicul de amintiri și proiecții pe care Derek Owusu îl construiește cu o onestitate tăioasă. Notăm cu interes modul în care autorul, recompensat deja cu premiul Desmond Elliott, refuză structura liniară a unui roman clasic, alegând în schimb să „imagineze” viața mamei sale înainte ca el să se nască, umplând tăcerile dintre ei cu o proză poetică, aproape experimentală.

Ne-a atras atenția în mod deosebit dualitatea perspectivei: vedem drumul anevoios al mamei din Ghana către o Mare Britanie rece și izolată, dar și ecoul acestei dezrădăcinări în psihicul fiului. Cititorul care a apreciat explorarea dislocării și a disonanței culturale din Seeking Fortune Elsewhere de Sindya Bhanoo va găsi aici o temă similară a costurilor umane pe care le presupune plecarea, însă într-un context mult mai intim și mai concentrat pe relația mamă-fiu. Dacă în alte scrieri despre diaspora accentul cade pe adaptarea socială, Derek Owusu sondează traumele transgeneraționale și felul în care poveștile pe care alegem să nu le spunem ne definesc la fel de mult ca cele împărtășite.

Merită menționat că, deși are doar 154 de pagini, Losing the Plot reușește să captureze o întreagă geografie emoțională. Este o meditație asupra singurătății părintelui imigrant și a efortului disperat al copilului de a-și recupera rădăcinile printr-un act de imaginație curajos.