Lay Your Armour Down

Simțim, încă de la primele pagini, o greutate atmosferică specifică sudului american, o lume în care speranța pare un lux pe care personajele nu și-l mai pot permite. Lay Your Armour Down ne introduce într-un peisaj dezolant, unde natura și spiritul uman par deopotrivă mistuite. Observăm cum Michael Farris Smith își construiește narațiunea în jurul unor suflete rătăcite: o femeie a cărei minte este erodată de demență și doi bărbați periculoși, aflați în căutarea a ceva „prețios” într-o biserică abandonată. Tensiunea nu rezidă doar în misterul copilului mesianic pe care îl urmăresc, ci în dilema morală profundă care îi forțează să aleagă între ordinele primite și propria umanitate.

Subliniem stilul autorului, o proză austeră și melancolică ce reduce dimensiunea epică la elementele sale primordiale: supraviețuirea și căutarea iertării. Reținem forța narativă din The Lost Country de William Gay combinată cu sensibilitatea dură explorată în Desperation Road, dar cu un glas propriu, mai sumbru și mai orientat spre fantasticul simbolic. Michael Farris Smith nu se ferește de întuneric; dimpotrivă, îl folosește pentru a evidenția acea ultimă scânteie de lumină care îi poate salva pe cei care au făcut doar alegeri greșite. Este un roman despre destine care se ciocnesc violent într-un decor rural apocaliptic, unde fiecare pas făcut în afara legii devine o cale fără întoarcere.