Kleinzeit: Penguin Modern Classics

Notăm cu interes cum, încă de la primele pagini, Kleinzeit ne scufundă într-o atmosferă de realism magic urban, unde banalul cotidian londonez este fracturat de o logică onirică și neliniștitoare. Considerăm că forța acestui roman rezidă în capacitatea lui Russell Hoban de a transforma o experiență clinică — internarea în spital — într-o odisee metafizică plină de umor negru. Cititorul va simți o stare de dezorientare fertilă, similară cu cea a protagonistului care, proaspăt concediat și diagnosticat cu o boală geometric imposibilă, trebuie să navigheze într-o lume unde obiectele și conceptele abstracte prind viață. Sistemul magic al cărții nu este unul bazat pe vrăji, ci pe personificarea forțelor existențiale. Moartea nu este o entitate solemnă, ci un cimpanzeu neîngrijit, iar dialogurile cu personajele din salonul de spital devin explorări ale mitului orfic. Stilul are ceva din proza ludică și bizară din The Sisters of Kirley de A. I. West, fără să fie o imitație — acolo unde West mizează pe umorul situațional al excomunicării, Russell Hoban preferă o profunzime filozofică în care limbajul publicitar se ciocnește de lirismul pur al foilor de hârtie galbenă. Ritmul este unul sincopat, reflectând starea de spirit a unui om care încearcă să asambleze un sens din cioburile unei realități care nu îl mai recunoaște. Este o lucrare de o inteligență feroce, care transformă vulnerabilitatea umană într-un spectacol de inventivitate narativă.