Kissing Doorknobs: Random House Children's Books

Ne-a atras atenția, încă de la primele pagini, modul în care Kissing Doorknobs transformă o superstiție banală de joacă într-o explorare profundă a minții unui copil. Cine nu a încercat, măcar o dată, să evite liniile de pe asfalt? Însă pentru Tara Sullivan, protagonista de 11 ani, acest gest nu este o joacă, ci începutul unui mecanism de supraviețuire în fața unei anxietăți copleșitoare. Umorul amar și situațiile deseori absurde — cum este ritualul care dă și titlul cărții, cel de a săruta degetele înainte de a atinge orice clanță — fac din această lectură una memorabilă, oferind o fereastră onestă către universul Tulburării Obsesiv-Compulsive (TOC). Observăm cum autoarea Terry Spencer Hesser nu se ferește să descrie panica pură a Tarei în fața simulărilor de incendiu sau nevoia de a aranja mâncarea pe farfurie în ordini specifice. Ca și OCDaniel, această poveste reușește să educe cititorul despre complexitatea sănătății mintale fără a deveni o prelegere didactică. Diferența majoră este ancorarea puternică în experiențele preșcolare ale Tarei, oferind părinților un context despre cum se pot manifesta temerile timpurii. Ritmul este alert, iar structura narativă urmărește escaladarea ritualurilor, oferind în același timp o perspectivă caldă asupra modului în care un copil încearcă să 'îmblânzească' lumea din jur prin control. Este un roman de beletristică esențial pentru înțelegerea empatiei, demonstrând că în spatele unor comportamente aparent bizare se află adesea o nevoie profundă de siguranță.