Killer Bodies

Observăm în Killer Bodies o analiză rară și necesară a unui segment din istoria benzilor desenate adesea ignorat de critici din cauza naturii sale controversate: eroinele „bad girl” ale anilor '90. Aplicabilitatea practică a acestui studiu constă în capacitatea sa de a descifra mecanismele prin care cultura populară absoarbe și distorsionează ideologii complexe. Găsim în această carte o demonstrație a modului în care estetica hiper-sexualizată și violentă nu a apărut într-un vid, ci a fost rezultatul unei fuziuni între idealurile de frumusețe ale supermodelelor, apariția manga în Occident și discursurile postfeministe ale epocii. Structura volumului este una riguros cronologică, începând cu „Originile secrete” și terminând cu analiza declinului genului după 1997. Joseph Crawford nu încearcă o reabilitare a acestor publicații — pe care le consideră, în mare parte, sexiste — ci investighează de ce au dominat piața americană într-un moment de criză a industriei. Comparabil cu Super-Girls of the Future în rigoarea cercetării, Killer Bodies se diferențiază prin concentrarea pe o perioadă istorică specifică și pe impactul „girl power” asupra iconografiei comerciale, în timp ce lucrarea lui Charlotte J. Fabricius privește mai mult spre potențialul de transformare al eroinelor contemporane. În contextul operei sale, această lucrare reprezintă o evoluție interesantă pentru Joseph Crawford. Dacă în Gothic Fiction and the Invention of Terrorism acesta explora originile politice ale genului gotic, aici aplică aceeași metodologie de analiză a „ficțiunii de teroare” asupra corpului feminin din benzile desenate moderne. Este o trecere de la monștrii literaturii britanice la „monștrii” de marketing ai anilor '90, menținând însă același interes pentru modul în care anxietățile sociale modelează genurile literare marginale.