Just A Boy

Este ora 3 dimineața, într-o noapte de octombrie din 1975. Richard Mccann, un băiețel de numai cinci ani, stă treaz alături de cele trei surori ale sale într-o casă tăcută, așteptând o mamă care nu se va mai întoarce niciodată. Această tăcere este spartă a doua zi de sosirea poliției, marcând momentul în care viața lor se prăbușește definitiv: mama lor tocmai devenise prima victimă a infamului criminal în serie supranumit „Yorkshire Ripper”. Recomandăm Just A Boy nu doar ca pe o relatare despre o crimă celebră, ci ca pe un studiu intim despre consecințele devastatoare pe care violența le are asupra celor rămași în urmă, uitați de sistem.

Considerăm că forța acestui volum rezidă în onestitatea brutală cu care McCann descrie anii de derivă ce au urmat. Trecuți dintr-un cămin violent în altul, copiii au fost lăsați pradă abuzurilor și foamei de senzațional a presei, în timp ce traumele lor — de la teroarea fizică la amintirile abuzului sexual suferit de sora sa — erau ignorate. În aceeași familie cu After Evil de Jane Carter Woodrow, care analizează impactul crimelor lui Peter Sutcliffe asupra altor familii, Just A Boy adaugă perspectiva subiectivă a copilului condamnat să crească la periferia societății. Dacă alte memorii precum Love as Always, Mum xxx de Mae West explorează teroarea de a trăi sub același acoperiș cu un criminal, McCann se concentrează pe vidul lăsat de absența protecției părintești.

Stilul narativ este unul cinematic, trecând de la scene de o vulnerabilitate sfâșietoare la momente de o determinare feroce. Merită menționat că, deși pornește din „abisul suicidar”, autorul refuză să rămână o victimă. Este o beletristică a realității care, în ciuda subiectului greu, reușește să ofere un mesaj de speranță despre capacitatea umană de vindecare.