Island Reich

Notăm cu interes o structură narativă bazată pe un dualism tensionat: o cursă contra cronometru pe terenul ocupat al insulei Alderney și o intrigă politică de nivel înalt în Portugalia. Iulie, 1940. Nazismul atinge țărmul britanic. Credem că forța acestui roman rezidă în contrastul dintre protagoniști. Bill O'Hagan, fost soldat și spărgător de seifuri, are de ales între ștreang și o misiune sinucigașă. În paralel, fostul rege Edward, Duce de Windsor, pendulează între loialitate și tentația coroanei oferite de inamic. Reținem un ritm sufocant. Timpul este inamicul principal. O'Hagan trebuie să devină altcineva, să fure planuri de invazie și să dispară, în timp ce soarta imperiului atârnă de integritatea unui om care a renunțat deja la tron. Stilul are ceva din proza lui Jack Higgins în To Catch a King, fără să fie o imitație — Grimwood mizează pe o atmosferă mult mai densă și pe o documentare istorică riguroasă care face ca scenariul „ce-ar fi fost dacă” să pară terifiant de plauzibil. Dacă în Moskva sau Nightfall Berlin autorul explora mecanismele puterii din spatele Cortinei de Fier, aici el coboară în tranșeele spionajului de război. Tensiunea nu scade niciun moment. Identități false. Seifuri imposibil de spart. Trădări la cel mai înalt nivel. Totul este comprimat într-o cursă care decide viitorul Europei. Observăm o atenție deosebită pentru detaliul tehnic și istoric, oferind o greutate specifică ficțiunii care amintește de realismul lui Len Deighton.