I am so over being a Loser: Barry Loser

Ne-a atras atenția acest al treilea volum din seria Barry Loser tocmai prin modul în care transformă momentele de lectură într-o activitate plină de râsete, fie că este citit cu voce tare împreună cu părinții, fie că este explorat independent de micii cititori. I am so over being a Loser ne introduce în noua dilemă a lui Barry: mama sa a devenit o celebritate locală, iar afișele cu ea mâncând biscuiți sau făcând reclamă la blugi sunt peste tot la școală. Pentru un copil de 7-10 ani, nu există nimic mai stânjenitor, iar Jim Smith surprinde perfect această anxietate socială prin umor și autoironie. Structura de jurnal, bogată în ilustrații alb-negru expresive, face textul extrem de accesibil, amintind de atmosfera din Diary of a Wimpy Kid, dar aici mizele sunt mult mai ancorate în absurdul cotidian și în inventivitatea debordantă a personajului principal. Dacă în Barry Loser is the best at football NOT! accentul era pus pe dinamica echipei și eșecul sportiv, aici descoperim o latură mai personală a lui Barry, care încearcă să-și recupereze demnitatea cu ajutorul unei noi prietene, Nancy Verkenwerken, și al unui melc de companie. Jim Smith păstrează stilul jucăuș din lucrări precum My Big Fat Smelly Poo Diary, însă în seria Barry Loser reușește să rafineze acest umor pentru a aborda teme precum prietenia, reziliența și acceptarea propriei unicități. Este o lectură care nu intimidează, ci invită la joacă, fiind un instrument excelent pentru a-i împrieteni pe copii cu universul cărților prin intermediul vizualului și al situațiilor comice recognoscibile.