Human Development Report 2011

Ediția din 2011 a Human Development Report 2011 marchează o etapă analitică esențială, concentrându-se pe relația intrinsecă dintre sustenabilitate și echitate. Remarcăm o evoluție clară față de ediția precedentă, Human Development Report 2010, care s-a axat pe revizuirea tendințelor din ultimele două decenii; volumul actual face pasul către o integrare mai profundă a provocărilor ecologice în paradigma dezvoltării umane. Dacă în Human Development Report 2007/2008 accentul era pus pe bugetul global de carbon, ediția 2011 investighează modul în care degradarea mediului exacerbează inegalitățile existente și blochează accesul comunităților vulnerabile la progres. Descoperim aici o structură bazată pe date empirice care susține că politicile de mediu nu pot fi separate de obiectivele de justiție socială. Considerăm că această abordare este mai aplicată și mai orientată către politici publice decât perspectivele teoretice oferite de Advancing Human Development de Frances Stewart. În timp ce lucrarea lui Stewart urmărește evoluția istorică a conceptului începând cu 1990, raportul United Nations Development Programme din 2011 oferă o diagnoză în timp real a riscurilor climatice asupra indicilor de dezvoltare. De asemenea, acoperă aceeași arie tematică a inegalității ca Human Development in an Unequal World de K. Seeta Prabhu, însă cu o abordare mult mai tehnică, bazată pe indicii statistici oficiali ai ONU, devenind o resursă indispensabilă pentru înțelegerea modului în care sustenabilitatea influențează direct libertățile umane.