Horus Rising: The Horus Heresy

Pe același raft cu The Solar War de John French, Horus Rising se distinge prin faptul că nu descrie prăbușirea finală, ci momentul de maximă splendoare a umanității care precedă dezastrul. Dacă în lucrările ulterioare observăm un Imperiu în agonie, aici Dan Abnett ne introduce în epoca de aur a mileniului 31, unde Marea Cruciadă pare să fi atins apogeul. Observăm o construcție de lume fascinantă, unde sistemul tehnologic al Legiunilor Astartes și ierarhia primarhilor supraoameni reprezintă culmea evoluției militare. Merită menționat că, spre deosebire de romanele sale anterioare precum Double Eagle sau Interceptor City, unde se concentra pe luptele tactice ale piloților de elită, aici Abnett abordează o perspectivă mult mai filosofică și politică. Credem că forța acestui roman stă în dualitatea sa: pe de o parte, avem rigoarea unei structuri militare de neegalat, iar pe de altă parte, primele fisuri ideologice provocate de adevăruri cosmice întunecate pe care nici măcar idealistul Horus nu le poate gestiona. Stilul este expansiv, oferind o greutate istorică fiecărui dialog dintre frații primarhi. Față de The First Heretic de Aaron Dembski-Bowden, care explorează fanatismul religios, Horus Rising rămâne ancorat în secularismul imperial aflat în pragul colapsului, oferind o bază solidă pentru întreaga serie The Horus Heresy.