Holy Things: The Genealogy of the Sacred in Thai Religion

În Holy Things, Nathan McGovern propune o reevaluare critică a modului în care înțelegem peisajul religios thailandez, pornind de la o problemă de terminologie care a indus în eroare generații de cercetători. Această ediție publicată de Oxford University Press deconstruiește ideea că religia din Thailanda este un simplu „sincretism” — un amestec hibrid de budism, hinduism și culte locale ale spiritelor. Găsim în această carte o analiză genealogică riguroasă a conceptului de 'sing saksit' (lucruri sfinte), demonstrând cum acest termen, inițial rezervat puterii zeilor și spiritelor accesibile brahmanilor, a fost recalibrat în secolul al XIX-lea pentru a corespunde conceptului occidental de „sacru”.

Abordarea lui McGovern extinde cadrul propus de Buddhism and the Spirit Cults in North-East Thailand de S. J. Tambiah cu date noi despre evoluția semantică și politică a termenilor religioși în perioada modernizării Thailandei. În timp ce S. J. Tambiah se concentra pe relația funcțională dintre tradiția clasică și practicile sătești, McGovern mută accentul pe construcția intelectuală a acestor categorii. De asemenea, lucrarea intră în dialog cu The Symbiosis of Buddhism with Brahmanism/Hinduism in South Asia de David Seyfort Ruegg, însă acolo unde Ruegg vede o „simbioză” între sisteme înrudite, McGovern argumentează că sincretismul perceput este, de fapt, o iluzie creată de modul în care thailandezii au început să vorbească despre propria religie folosind categorii externe.

Această cercetare se aliniază tematic cu opera anterioară a autorului, în special cu Seeing Through Religion, unde acesta susținea că religia nu este un obiect empiric, ci o „lentilă” prin care privim lumea. Holy Things aplică această teorie la un studiu de caz specific, arătând cum „lentila” traducerii a distorsionat percepția asupra budismului thailandez, transformându-l dintr-o tradiție care a acceptat întotdeauna spiritele locale într-un sistem etichetat eronat drept amestecat.