Hollow Heathens

Găsim în Hollow Heathens o lectură stratificată, care se desfășoară într-un ritm deliberat, lăsând atmosfera grea de misticism să se așeze peste cititor asemenea ceții din Weeping Hollow. Nu este doar un roman de dragoste, ci o explorare a modului în care legendele și superstițiile pot izola și defini o întreagă comunitate. Povestea începe cu întoarcerea lui Fallon Grimaldi, o tânără care revine în orașul natal pentru a îngriji ultima sa rudă în viață, doar pentru a descoperi că poveștile despre blesteme și „creaturi întunecate” sunt mai mult decât simple coșmaruri din copilărie.

Suntem de părere că forța acestui volum rezidă în dualitatea perspectivei. Pe de o parte, avem vocea lui Fallon, marcată de o atracție inexplicabilă față de necunoscut, iar pe de altă parte, pe cea a lui Julian Blackwell, un personaj înconjurat de o aură de moarte și singurătate. Stilul are ceva din proza lui Nora Roberts, în special din atmosfera de oraș mic sub asediul supranaturalului regăsită în The Hollow, fără să fie o imitație — Nicole Fiorina alege un ton mult mai melancolic și o estetică gotică mai pronunțată. Spre deosebire de lucrările sale anterioare, precum Even When I'm Gone, unde accentul cădea pe o intensitate emoțională brută, aici autoarea construiește un univers în care decorul și folclorul local devin personaje în sine. Relația dintre protagoniști este prezentată ca o reconectare atemporală, sugerând că destinele lor au fost împletite cu mult înainte de revenirea lui Fallon, într-o manieră ce amintește de temele din Vrana, A: Hollow Gods.