Hitomi

O tânără rătăcitoare, fără nicio perspectivă într-o lume brutală, decide să-și forțeze destinul antrenându-se în secret sub îndrumarea lui Yasuke, un războinic odinioară faimos, acum căzut în dizgrație. Apreciem modul în care H. S. Tak construiește în Hitomi o epopee a maturizării forțate, plasată în decorul riguros al Japoniei feudale. Dincolo de estetica grafică publicată de Image Comics, suntem de părere că forța acestui roman grafic rezidă în lupta interioară a protagonistei: ea nu caută doar recunoaștere, ci un titlu de samurai pe care nicio autoritate, fie ea umană sau mitologică, nu i-l poate oferi de bunăvoie. Credem că dinamica dintre maestru și ucenic este redată cu o eleganță ce amintește de cinematografia lui Kurosawa, fiind însă punctată de secvențe de acțiune viscerale care trimit cu gândul la stilul lui Tarantino. În tradiția lucrărilor de colecție precum The Atlas Comics Library No. 11 de Gene Colan, acest volum explorează tensiunile unei epoci de tranziție și marginalii care încearcă să supraviețuiască sistemelor opresive. Dacă titlul menționat anterior se concentra pe suspansul spionajului din timpul Războiului Rece, Hitomi transpune această luptă pentru identitate și supraviețuire în codul de onoare și violență al samurailor. Structura narativă este una alertă, echilibrând momentele de introspecție cu cele de conflict brutal, oferind o perspectivă proaspătă asupra figurii războinicului feminin.