Harlequin Butterfly

Ne-a atras atenția imaginea unui om care dispune de resurse infinite pentru a vâna nu o persoană, ci un spirit lingvistic. Harlequin Butterfly se deschide cu obsesia lui A.A. Abrams, un antreprenor care finanțează o căutare globală pentru a-l găsi pe Tomoyuki Tomoyuki, un scriitor nomad care pare să stăpânească arta metamorfozei literare. Acesta nu doar că se mută dintr-o țară în alta, ci își schimbă complet „pielea” lingvistică, scriind în dialectele locale cu o ușurință care sfidează logica. Observăm cum agenții Institutului Abrams se pierd într-un labirint de manuscrise și itinerarii haotice, încercând să descifreze cum poate un singur autor să locuiască în atât de multe limbi simultan. Stilul lui Toh Enjoe este unul amețitor, transformând o urmărire clasică într-o meditație suprarealistă despre natura traducerii și despre limitele cuvântului scris. Ritmul nu este dat de acțiune fizică, ci de succesiunea rapidă a puzzle-urilor intelectuale care se deschid unul dintr-altul, ca o serie de păpuși rusești literare. Cititorul care a apreciat explorarea identității și a culturii japoneze din Madame Butterfly and A Japanese Nightingale de Jean Lee Cole va găsi aici o deconstrucție similară a miturilor culturale, dar într-un context experimental și metaficțional. Dacă în lucrările clasice Japonia este privită printr-o lentilă exotică, Toh Enjoe ne forțează să privim limbajul însuși ca pe un teritoriu străin și fascinant, unde autorul este o entitate fluidă, imposibil de localizat.