Gothic Fiction/Gothic Form

Găsim în Gothic Fiction/Gothic Form o analiză riguroasă care plasează literatura de groază la intersecția dintre naratologie, ontologie și teoria afectului. George E. Haggerty propune o reevaluare a locului pe care ficțiunea gotică îl ocupă în istoria literară, depășind simpla clasificare tematică pentru a investiga modul în care structura narativă generează răspunsuri emoționale specifice. Putem afirma că volumul reușește să identifice „Povestea Gotică” (Gothic Tale) ca o formă literară distinctă, capabilă să rezolve inconsistențele structurale ale romanelor gotice timpurii.

Interdisciplinaritatea este nucleul acestei lucrări: autorul utilizează instrumente din estetică și psihologie pentru a defini conceptul de „formă afectivă”, explicând cum scriitorii au reușit să armonizeze dorința lui Walpole de a uni realismul cu romantismul. Analiza se extinde de la originile engleze ale genului (Walpole, Radcliffe) până la rafinamentul psihologic din operele lui Henry James. Acoperă aceeași arie ca The Literature of Terror: Volume 1 de David Punter, dar cu o abordare mai teoretică, axată pe proprietățile formale ale narațiunii mai degrabă decât pe o panoramă istorică exhaustivă. De asemenea, spre deosebire de antologia The Oxford Book of Gothic Tales coordonată de Chris Baldick, care oferă exemple practice ale genului, lucrarea lui Haggerty furnizează cadrul critic necesar pentru a înțelege de ce aceste texte funcționează la nivel subconștient.

Poziționată în contextul operei autorului, această carte anticipează interesul lui George E. Haggerty pentru construcția identității și a masculinității, teme explorate ulterior în Horace Walpole's Letters sau Queer Friendship. Dacă în lucrările sale mai recente accentul cade pe sociologia literară și gen, în Gothic Fiction/Gothic Form prioritatea este structura internă a textului și capacitatea sa de a comunica neliniștea epistemologică.