Ghoul

Notăm cu interes modul în care Kasey Iris explorează doliul și izolarea socială prin prisma unei experiențe supranaturale în romanul grafic Ghoul. Miza emoțională este stabilită încă de la primele pagini: Lyn, o adolescentă filipino-americană, încearcă să navigheze prin durerea pierderii celei mai bune prietene, Meg, într-un mediu nou și ostil. Găsim aici o explorare sensibilă a singurătății, potențată de mutarea într-un complex de apartamente unde vecinii bârfitori și pereții reci subliniază alienarea protagonistei. Tensiunea psihologică se transformă în aventură atunci când o creatură bizară, un ghoul desprins parcă dintr-un desen animat, prinde viață din paginile unei benzi desenate pentru a deveni companionul ei. Descoperim în acest volum un stil vizual care îmbină estetica modernă a benzilor desenate cu elemente de folclor reinterpretat. În tradiția volumului The Monster Manual de Sarah Glenn Marsh, Ghoul continuă fascinația pentru creaturile nopții, însă reimaginează monstrul nu ca pe o amenințare externă, ci ca pe o manifestare a nevoii de prietenie și protecție. Dacă în ghidul lui Marsh accentul cade pe inventarierea creaturilor legendare, Kasey Iris integrează „monstrul” într-o narațiune despre maturizare și secrete de familie. Ritmul lecturii este susținut de misterul din jurul clădirii Forest Court Apartments, transformând o poveste despre tristețe într-o explorare plină de suspans. Această lucrare în limba engleză reușește să echilibreze momentele de vulnerabilitate cu o atmosferă ușor macabră, oferind o perspectivă proaspătă asupra conceptului de prieten imaginar.