Fateless

Structura narativă a acestui roman se bazează pe o perspectivă liniară, dar marcată de o detașare emoțională neobișnuită, care transformă experiența atroce a lagărului într-o cronică a observației pure. Urmărim parcursul lui Gyuri, un adolescent de paisprezece ani din Budapesta, a cărui viață este fracturată în momentul în care este trimis la Auschwitz, la scurt timp după ce tatăl său fusese deja deportat într-un lagăr de muncă. Ceea ce distinge această operă este vocea narativă: Gyuri nu se identifică cu ceilalți prizonieri și este, la rândul său, respins de aceștia, devenind un străin permanent într-un univers al suferinței colective. Descoperim aici o proză care refuză clișeele victimizării, optând în schimb pentru o analiză aproape chirurgicală a realității. Ritmul narativ amintește de Erno Szép în The Smell of Humans prin atenția acordată detaliului cotidian din Budapesta ocupată, dar structura lui Imre Kertész este definită de o insistență dogmatică de a găsi logică acolo unde aceasta lipsește cu desăvârșire. Autorul nu încearcă să îndulcească barbaria, ci ne obligă să o privim prin ochii unui copil care încearcă să înțeleagă regulile unui nou mecanism de supraviețuire. Reținem finețea cu care este descrisă înstrăinarea: pentru Gyuri, lagărul nu este doar un loc al morții, ci un spațiu în care el rămâne un observator „preternatural”, captând deopotrivă momentele de groază și reflexiile stranii ale frumuseții regăsite în cele mai întunecate locuri.