Familiar Face

Stilul vizual al lui Michael Deforge este cel care dictează ritmul și profunzimea acestui roman grafic, transformând o premisă distopică într-o experiență senzorială vibrantă. Suntem de părere că autorul reușește o performanță rară: să folosească o estetică aproape psihedelică, în culori saturate, pentru a ilustra o lume în care infrastructura și corpurile cetățenilor sunt supuse unor „actualizări” constante și arbitrare. În Familiar Face, ne trezim într-un univers unde nimeni nu se mai recunoaște în fotografiile vechi, iar apartamentele își modifică structura peste noapte, sub comanda unei forțe invizibile. Urmărim perspectiva unui funcționar din Departamentul de Reclamații, a cărui singură menire este să ofere o urmă de empatie umană într-un sistem care a eliminat orice urmă de predictibilitate. Stilul are ceva din proza introspectivă și fragilă a lui Julie Delporte din Everywhere Antennas, fără să fie o imitație — acolo unde Delporte folosește creionul colorat pentru a explora sensibilitatea la radiații, DeForge utilizează designul suprarealist pentru a sonda anxietatea tehnologică și alienarea urbană. Față de lucrările sale anterioare, precum Leaving Richard's Valley, unde analiza dinamica de grup și autoritatea, sau Sticks Angelica, Folk Hero, centrat pe o biografie fictivă bizară, Familiar Face se concentrează mult mai intens pe relația dintre individ și un mediu construit care a luat-o razna. Putem afirma că este cea mai matură explorare a lui DeForge asupra modului în care ne păstrăm umanitatea atunci când până și spațiul fizic în care trăim devine un algoritm instabil.