Ernie O'Malley

Imagineați-vă un tânăr de 23 de ani, ascuns în fumul exploziilor din Dublin, coordonând mișcările a mii de voluntari în timp ce viitorul unei națiuni atârnă de un fir de ață. Aceasta nu este o ficțiune, ci realitatea lui Ernie O'Malley, surprinsă cu o fidelitate rară în această biografie. Credem că forța acestui volum rezidă în colaborarea dintre Harry Martin și Cormac O'Malley; faptul că fiul subiectului este co-autor oferă acces la o dimensiune privată, aproape sacră, a arhivelor de familie. Nu avem în față doar un raport militar, ci o analiză psihologică bazată pe jurnale și scrisori rămase până acum sub tăcere.

Narativul amintește de Liam Mellows prin intensitatea cu care reconstituie o epocă a idealismului sângeros, unde granița dintre patriot și trădător era trasată de un singur vot asupra Tratatului Anglo-Irlandez. Totuși, ceea ce distinge această lucrare de alte titluri despre perioada revoluționară, precum Liam Lynch de Meda Ryan, este dualitatea fascinantă a protagonistului. Considerăm remarcabil modul în care autorii documentează tranziția lui O'Malley de la generalul necruțător la omul de cultură boem care dezbate estetica alături de Samuel Beckett sau regizorul John Ford în exilul său american și mexican.

În contextul operei sale, volumul completează organic perspectivele din The Men Will Talk to Me, unde O'Malley acționa ca intervievator al camarazilor săi. Dacă acolo el era cel care asculta, aici vocea sa proprie este cea care domină. Stilul este alert, cinematic, alternând între tensiunea dispecerelor militare și introspecția unui intelectual care încearcă să înțeleagă costul libertății. Este o recuperare necesară a unei figuri „renascentiste” a Irlandei, care a refuzat să fie definită doar de armele pe care le-a purtat.