Do Not Open: The Discarded Refrigerators of Post-Katrina New Orleans
Autor Katheryn Krotzer Labordeen Limba Engleză Paperback – 31 iul 2010
Apreciem modul în care Do Not Open reușește să fixeze o felie de istorie socială imediată, transformând un obiect domestic banal — frigiderul — într-un artefact arheologic al crizei. Relevanța acestui studiu pentru cercetătorii în antropologie culturală și istorie urbană constă în documentarea unei forme de comunicare spontană apărută după uraganul Katrina. Când infrastructura de comunicații a cedat, locuitorii din New Orleans au folosit spray-ul și markerul pentru a-și exprima frustrările, speranțele sau avertismentele pe carcasele aparatelor electrocasnice scoase la bordură pentru colectare.
Katheryn Krotzer Laborde nu se limitează la o simplă inventariere vizuală, deși cele sute de fotografii alb-negru constituie o arhivă prețioasă în sine. Textul analizează contextul psihologic și social care a generat aceste mesaje, de la indicații practice pentru echipele de intervenție, până la manifestări de umor negru sau revoltă politică. Această abordare completează perspectiva oferită de Holding Out and Hanging On, adăugând o dimensiune a culturii materiale și a limbajului stradal pe care studiul fotografic al lui Thomas Neff o abordează mai degrabă prin portrete umane directe. În timp ce Katrina de Gary Rivlin oferă o privire de ansamblu asupra reconstrucției la nivel macro, lucrarea de față rămâne la firul ierbii, explorând psihicul colectiv prin urmele lăsate pe resturile materiale ale unei vieți întrerupte brusc. Ritmul este unul meditativ, impus de succesiunea imaginilor care transformă străzile inundate într-o galerie publică de mesaje efemere.
Preț: 196.65 lei
Carte tipărită la comandă
Livrare economică 28 mai-11 iunie
Specificații
ISBN-10: 0786437898
Pagini: 252
Dimensiuni: 175 x 251 x 14 mm
Greutate: 0.48 kg
Editura: MCFARLAND & CO INC
De ce să citești această carte
Recomandăm această carte celor interesați de antropologie urbană și sociologia dezastrelor. Cititorul câștigă o înțelegere profundă a modului în care comunitățile procesează trauma prin exprimare creativă spontană. Este un document istoric vizual rar, care surprinde spiritul de reziliență al unui oraș prin detalii pe care istoria oficială le-ar fi putut trece cu vederea.