Death on the Rhine: Miss Ashford Investigates

Structura narațiunii se bazează pe tensiunea izolării: un vas de croazieră pe Rin devine o capcană sub cerul liber. Ne-a atras atenția modul în care Vivian Conroy construiește un spațiu închis în mișcare. Un cadavru apare la bord. Nimeni nu poate părăsi nava. Putem afirma că ritmul este impus de cursul apei și de secretele pasagerilor. În tradiția volumului Death Cruise de Lawrence Block, acest roman folosește ambarcațiunea nu doar ca decor, ci ca element declanșator al paranoiei, transformând vacanța într-un interogatoriu continuu. Merită menționat că Death on the Rhine continuă linia începută în Mystery in Provence sau A Fatal Encounter in Tuscany, unde farmecul anilor '30 maschează intenții criminale. Dacă în Last Seen in Santorini investigația se desfășura sub soarele mediteranean, aici atmosfera devine mai densă, mai apăsătoare. Vivian Conroy rafinează formula „cosy crime” prin detalii de epocă și o protagonistă, Atalanta Ashford, a cărei intuiție este pusă la grea încercare de un grup de suspecți cu alibiuri aparent perfecte. Este o cursă contra cronometru înainte de următoarea debarcare.