Dead in the Dark: Cooper and Fry

Stilul are ceva din proza densă și atmosfera umedă din Fall Down Dead, fără să fie o imitație — Stephen Booth schimbă aici muntele pe adâncurile claustrofobice ale pământului. Ne-a atras atenția modul în care autorul transformă peisajul idilic din Peak District într-o capcană subterană. Zece ani de tăcere se prăbușesc. Reece Bower, achitat în trecut pentru dispariția soției sale, dispare la rândul lui. O nouă soție cere răspunsuri. O veche vinovăție revine la suprafață. Reținem dilema detectivului Ben Cooper: cum demonstrezi o crimă fără un cadavru? Unitatea de Crimă Majoră refuză intervenția. Cooper e singur. Se afundă în minele abandonate din Lathkilldale. Ritmul este sacadat, aproape sufocant. Față de The Murder Road, unde izolarea era dată de un drum unic, aici izolarea este verticală, în întunericul peșterilor. Merită menționat că Booth explorează din nou tema trecutului care refuză să rămână îngropat, o constantă în seria Cooper and Fry. Proza este precisă, tăioasă, specifică stilului „rural noir” care l-a consacrat. Nu există scăpare din labirintul de calcar. Tensiunea crește cu fiecare pagină în care lumina lanternei devine singura barieră împotriva necunoscutului. Este un joc de oglinzi între o dispariție veche și una nouă, unde singura certitudine este pericolul.