Dashner, J: Maze Runner

Observăm că forța romanului The Maze Runner rezidă în modul în care Thomas, protagonistul, devine o oglindă pentru orice adolescent care încearcă să-și găsească locul într-o lume guvernată de reguli pe care nu le-a ales. Trezindu-se într-un lift fără nicio amintire despre trecut, cu excepția prenumelui, Thomas se confruntă cu o vulnerabilitate extremă care îi va forța maturizarea rapidă. Copiii și adolescenții se vor identifica imediat cu dorința lui de a înțelege „de ce-ul” din spatele structurilor rigide ale Luminișului (Glade), un spațiu unde supraviețuirea depinde de disciplină și de rolul atribuit fiecăruia. Apreciem structura narativă construită pe misterul Labirintului, ale cărui uși de piatră se închid în fiecare seară, protejându-i pe tineri, dar și izolându-i. Atmosfera amintește de tensiunea din The Scorch Trials, dar aici mizele sunt mult mai intime: nu este vorba doar despre supraviețuirea fizică într-un deșert apocaliptic, ci despre reconstrucția propriei identități și despre curajul de a sparge status quo-ul. În timp ce în volumele ulterioare, precum The Death Cure, accentul cade pe lupta directă cu organizația WICKED, în acest prim volum, James Dashner reușește să creeze o lume claustrofobă unde pericolul este simțit, dar nu pe deplin înțeles. Această lucrare reprezintă piatra de temelie a universului creat de autor, fiind completată organic de volumele prequel The Fever Code și The Kill Order. Dacă în acele lucrări James Dashner explorează originile virusului Flare și modul în care au fost selectați copiii, în The Maze Runner rămânem ancorați în experiența pură, viscerală a descoperirii. Este un roman despre loialitate și despre prețul libertății, scris într-un ritm alert care menține curiozitatea vie prin dezvăluirea treptată a secretelor minții lui Thomas.