Das gelobte Land

În proza lui E. M. Remarque, limba germană capătă o cadență melancolică, o eleganță sobră care reușește să exprime insuportabilul fără a recurge la patos. Remarcăm în Das gelobte Land aceeași precizie chirurgicală a sentimentului care a consacrat volume precum Arc de Triomphe, însă aici perspectiva se mută din Europa aflată în pragul colapsului către mirajul american al salvării. Stilul are ceva din profunzimea interogației identitare pe care o regăsim în Funkensuche de Ruth Oelze, fără să fie o imitație — acolo unde Oelze analizează rădăcinile iudaice, Remarque se concentrează pe imposibilitatea de a lăsa în urmă cenușa trecutului într-o lume a noului început. Urmărim parcursul lui Ludwig Sommer, un supraviețuitor al lagărelor naziste care, sub o identitate împrumutată, încearcă să își construiască o carieră în comerțul cu artă din New York. Apreciem modul subtil în care autorul construiește contrastul dintre apartamentele exclusiviste din Manhattan și amintirea claustrofobică a lunilor petrecute într-o ascunzătoare sub un muzeu belgian. Nu este doar un roman despre succes, ci o meditație asupra vinovăției supraviețuitorului: poate fi morală fericirea în umbra Holocaustului? Deși lucrarea a rămas finalizată doar sub formă de manuscris și schițe, această ediție oferă o privire rară asupra procesului creativ al lui Remarque, lăsând destinul lui Sommer într-un punct de suspensie plin de semnificații, întregit de comentariile critice ale lui Tilmann Westphalen.