Creativity: Fostering, Measuring & Contexts

În literatura academică actuală, deși importanța creativității este recunoscută universal, există o lacună semnificativă în ceea ce privește instrumentele concrete de măsurare și aplicarea acestora în domenii riguroase, precum medicina sau proiectarea industrială. Volumul Creativity, coordonat de Alessandra M Corrigan, vine să completeze acest gol printr-o abordare multidisciplinară care depășește simpla teorie pedagogică. Considerăm că forța acestei lucrări rezidă în capacitatea de a uni domenii aparent divergente, de la psihopatologie la industria jocurilor video.

Structura volumului reflectă o progresie de la explorarea psihologică și artistică — analizând artiștii cu afecțiuni mintale și motivul călătoriei în operele expresioniste — către aplicații pragmatice în curriculumul școlar și universitar. Capitolele dedicate educației științifice și tehnologice demonstrează cum gândirea creativă poate fi integrată în activitățile practice de investigație, oferind un cadru pentru evaluarea inovației în învățare. Merită menționat capitolul care utilizează Analiza Rețelelor Sociale pentru a monitoriza capacitatea creativă a studenților la medicină, o metodologie rară în studiile de profil.

Această lucrare completează perspectiva oferită de Developing Creativity in the Classroom, adăugând o dimensiune critică despre relația dintre sănătatea mintală și procesul creativ, aspect pe care textul lui Todd Kettler îl abordează mai puțin. De asemenea, spre deosebire de Creativity for Teachers de Claire Badger, care se concentrează pe competențe cognitive generale, volumul de față analizează variabile specifice de design cognitiv în meta-structuri și rolul creativității în producția industrială, oferind o viziune mult mai tehnică asupra subiectului.