Compass: The Man Booker International Prize 2017 Longlist

Într-o cameră din Viena, sub apăsarea unei insomnii provocate de o boală misterioasă, muzicologul Franz Ritter transformă o singură noapte într-o călătorie vastă prin geografia și istoria spiritului. În Compass, Mathias Enard construiește un monolog hipnotic, unde amintirile despre Alep, Damasc sau Teheran nu sunt simple relatări de călătorie, ci fragmente dintr-un mozaic cultural imens. Apreciem modul în care autorul țese erudiția muzicală și academică în fibra unei povești de dragoste melancolice pentru Sarah, o intelectuală care întruchipează tensiunea fertilă dintre Europa și Orientul Mijlociu. Romanul funcționează ca o punte între epoci, aducând laolaltă exploratori, artiști și academicieni care au căutat, de-a lungul secolelor, să înțeleagă alteritatea. Pe același raft cu Concrete de Thomas Bernhard, unde un alt muzicolog vienez se pierde în labirintul propriilor gânduri, Compass se distinge prin deschiderea sa luminoasă către exterior și prin refuzul izolării. Dacă la Bernhard claustrofobia este motorul narativ, la Enard găsim o expansiune nocturnă ce amintește de atmosfera onirică din The Unconsoled de Kazuo Ishiguro. Totuși, spre deosebire de suprarealismul lui Ishiguro, Enard ancorează experiența în fapte istorice și culturale riguroase. Traducerea din limba franceză de către Charlotte Mandell păstrează ritmul fluid al frazelor lungi, specifice stilului lui Enard, transformând lectura într-o experiență imersivă, aproape muzicală.