Cold, Cold Bones

Observăm o precizie chirurgicală în proza pe care Kathy Reichs o perfecționează de peste două decenii. Stilul este tăios. Telegrafic. Vocabularul de specialitate al antropologiei judiciare nu este doar decor, ci motorul tensiunii. În Cold, Cold Bones, ritmul este dictat de descoperiri macabre: un ochi uman lăsat pe prag, coordonate GPS gravate direct pe țesut, cadavre mummificate. Suntem de părere că acest volum marchează un punct de cotitură prin natura sa profund personală. Cine a citit Bones to Ashes va recunoaște aici aceeași luptă interioară a lui Tempe în fața unor rămășițe care trezesc amintiri dureroase, însă Cold, Cold Bones plasează miza mult mai aproape de casă. Dacă în 206 Bones eroina trebuia să își apere reputația profesională, aici luptă pentru viața propriei fiice, Katy. Putem afirma că autoarea reușește să lege trecutul de prezent într-un mod percutant. Ucigașul nu doar curmă vieți, ci recreează metodic erorile sau traumele pe care Tempe le-a trăit la începutul carierei. Față de volumele recente, precum The Bone Code sau The Bone Hacker, unde accentul cădea pe rețele internaționale sau fenomene meteorologice extreme, acest roman se simte claustrofobic și urgent. Este un joc de oglinzi deformate unde fiecare expertiză la masa de autopsie o apropie pe protagonistă de o confruntare finală cu propriile fantome.