Child Wonder

Observăm în Child Wonder o estetică a simplității care reușește să captureze fragilitatea unei lumi în schimbare: Oslo, începutul anilor '60. Detaliul care ne-a atras atenția este grija aproape ritualică cu care mama protagonistului, Finn, împrospătează micul lor apartament cu tapet nou și o canapea plătită în rate pentru a primi un chiriaș. Această luptă tăcută pentru demnitate și stabilitate financiară constituie fundalul pe care se proiectează maturizarea forțată a unui copil care încearcă să descifreze codurile complicate ale adulților.

Roy Jacobsen construiește o atmosferă luminoasă, dar marcată de tensiuni subterane. Perspectiva lui Finn asupra lumii este lipsită de sentimentalism, dar plină de o mirare autentică. Găsim aici aceeași preocupare pentru viața comunităților muncitorești pe care autorul a explorat-o în The Unworthy, unde un grup de adolescenți crește sub umbra ocupației naziste. Totuși, dacă în alte lucrări ale sale, precum The Unseen, accentul cade pe izolarea fizică a unei insule și lupta cu natura, în Child Wonder izolarea este una emoțională, născută din secretele de familie care îi îndepărtează pe Finn și mama sa.

Romanul amintește de My Struggle, Book Three de Karl Ove Knausgaard prin intensitatea cu care evocă experiența copilăriei și modul în care copiii și adulții trăiesc în lumi paralele care se intersectează rareori armonios. Totuși, Child Wonder se diferențiază printr-un ton mult mai cald și o structură narativă mai compactă, concentrându-se pe vara petrecută pe insula Haoya, un spațiu al libertății unde Finn devine protectorul noii sale surori vitrege. Este o proză care „prinde lumina”, așa cum notează critica internațională, transformând cotidianul norvegian într-o experiență universală despre pierderea inocenței.