Can I Say

Explozia genului pop-punk de la începutul anilor 2000 a definit o întreagă generație, iar în centrul acestui fenomen s-a aflat Travis Barker, toboșarul a cărui energie a propulsat Blink-182 spre succesul multiplatină. Remarcăm în Can I Say o abordare neobișnuit de onestă și viscerală a memoriilor de rock star, care transcende clișeele genului. Nu este doar o cronică a turneelor epuizante, ci o explorare senzorială a contrastului dintre lumina reflectoarelor și întunericul dependenței. Suntem de părere că forța acestui volum rezidă în modul în care Barker și Gavin Edwards reușesc să redea ritmul pulsatoriu al unei vieți trăite la limită, culminând cu momentul de cumpănă al accidentului aviatic ce i-a schimbat definitiv parcursul. Cititorul experimentează, prin paginile scrise cu o sinceritate brutală, atât euforia scenelor mari, cât și tăcerea apăsătoare a procesului de recuperare fizică și psihică. Colecționarii care au apreciat Harder to Breathe de Ryan Dusick vor găsi aici aceeași calitate de reproducere a realității din spatele cortinei, unde succesul grammy și faima ascund adesea lupte chinuitoare cu anxietatea și trauma. Față de biografiile anterioare ale lui Gavin Edwards, precum The Tao of Bill Murray sau Bad Motherfucker, care celebrau personalități iconice prin prisma excentricității sau a stilului, Can I Say adoptă un ton mult mai grav și introspectiv. Dacă în lucrările sale precedente Edwards analiza amprenta culturală a subiecților săi, aici el devine vocea unei transformări profunde, de la rebelul punk la tatăl devotat care își găsește salvarea în ritm.