By Horror Haunted

La fel ca în antologia The Haunting Season coordonată de Bridget Collins, volumul de față explorează acea neliniște profundă care se strecoară în cele mai familiare spații, transformând siguranța căminului într-o sursă de teroare. Stilul Celiei Fremlin are ceva din precizia chirurgicală a prozei lui Bridget Collins, fără să fie o imitație — acolo unde Collins mizează pe atmosfera de epocă, Fremlin alege realismul domestic britanic, pe care îl subminează cu o cruzime discretă. Apreciem modul în care autoarea, supranumită pe bună dreptate o variantă britanică a Patriciei Highsmith, reușește să transforme un obiect banal, precum ursulețul de pluș al unui copil, într-un mesager al ororii pure.

În aceste miniaturi gotice, răul nu vine din exterior, ci germinează în interiorul relațiilor de cuplu sau în dinamica micilor comunități rurale. Recomandăm atenția la detalii cu care sunt descrise fisurile din fațada respectabilității: soți care exercită un control sufocant, vizitatori care refuză să mai plece și soții care își manipulează partenerii până la pragul nebuniei. Nu este vorba despre monștri supranaturali, ci despre monștrii pe care îi hrănim în tăcere lângă șemineu. Merită menționat că ritmul acestor povestiri este unul contemplativ; autoarea nu se grăbește să livreze șocul, ci construiește o stare de asediu psihologic.

Fiecare pagină a acestui volum publicat de FABER AND FABER LTD funcționează ca o oglindă deformată a vieții de zi cu zi. Tonul este unul sobru, aproape clinic, ceea ce face ca momentele de violență sau de justiție colectivă să fie cu atât mai tulburătoare. Este o lectură despre fragilitatea minții umane și despre cât de ușor se poate prăbuși ordinea domestică sub greutatea secretelor nespuse.