Blue Water War

Observăm o reevaluare constantă în istoriografia militară a contribuției aliaților non-americani la victoria din Pacific, o zonă dominată tradițional de narativul Marinei Statelor Unite. Blue Water War reflectă această evoluție, oferind o analiză detaliată a modului în care Marina Regală Britanică și forțele Commonwealth-ului au proiectat puterea navală în ultimele faze ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Ne-a atras atenția modul în care Brian E Walter documentează efortul logistic și strategic necesar pentru a menține o prezență navală britanică relevantă la mii de mile de bazele europene.

Suntem de părere că această lucrare completează în mod natural opera anterioară a autorului, Forgotten War, unde acesta a explorat contribuția forțelor terestre și aeriene ale Commonwealth-ului. În Blue Water War, accentul se mută pe confruntările maritime de mare anvergură, oferind o perspectivă integrată asupra modului în care britanicii au încercat să își reafirme influența în Asia-Pacific. Volumul acoperă aceeași arie geografică și temporală ca The Second World War de David Horner, dar cu o abordare mult mai specifică și tehnică asupra operațiunilor navale, spre deosebire de prezentarea generală a lui Horner. De asemenea, dacă Naval Battles of the Second World War de Leo Marriott se concentrează pe grafice și descrieri ale angajamentelor individuale, lucrarea lui Walter oferă un context strategic mai dens, analizând deciziile politice care au guvernat mișcările de trupe pe mare.