Blue in Chicago

Structura acestui volum de proză scurtă se sprijină pe o succesiune de schițe urbane și portrete de familie care refuză liniaritatea facilă, preferând în schimb o cartografiere afectivă a unui Chicago dispărut. Găsim în Blue in Chicago o voce care a tăcut prea mult timp în spațiul public, deși forța sa narativă a fost comparată cu cea a unor scriitoare precum Lucia Berlin sau Grace Paley. Bette Howland nu construiește simple ficțiuni, ci extrage din propriile lupte — statutul de mamă singură divorțată într-o familie conservatoare sau viața de artist în pragul sărăciei — o substanță literară densă și onestă.

Ne-a atras atenția modul în care autoarea pendulează între observația tăioasă, aproape clinică, și un umor melancolic, subtil. Imaginați-vă tensiunea domestică și portretele intime ale vieții evreiești din Things to Come and Go, mutată într-un decor de cartier muncitoresc, unde asfaltul și cimentul orașului devin personaje secundare. Stilul său este unul al preciziei; Bette Howland scrie despre fricile și speranțele unei generații cu o empatie care nu alunecă niciodată în sentimentalism. Putem afirma că volumul funcționează ca o restaurare necesară a unei figuri majore a literaturii americane, oferind cititorului român acces la o proză care transformă obstacolele cotidiene în artă pură. Ritmul este unul contemplativ, invitând la o lectură atentă a nuanțelor de albastru ce definesc spiritul orașului Chicago.