Black Sea

Considerăm că David Yezzi aduce în acest al patrulea volum de versuri o autoritate consolidată nu doar prin practica poetică, ci și prin activitatea sa de critic pentru „New York Times” și director al prestigiosului centru 92nd Street Y din New York. În Black Sea, Yezzi explorează o temă clasică — exilul — însă o recalibrează pentru contextul contemporan. Ne-a atras atenția modul în care autorul transformă sentimentul de înstrăinare față de propria stradă sau țară într-o experiență similară cu exilul forțat al poetului roman Ovidiu pe țărmurile Pontului Euxin. Putem afirma că rigoarea formală pe care Yezzi a analizat-o în biografia Late Romance dedicată lui Anthony Hecht se regăsește aici sub o formă comprimată, unde confortul casei devine o sursă de amenințare. Volumul acoperă o arie tematică similară cu One Strange Country de Stella Hayes, ambele explorând identitatea și pierderea prin prisma exilului, dar lucrarea lui Yezzi se distinge printr-o abordare mai fragmentară și un umor caustic, aproape cinic. Spre deosebire de explorarea geografică și istorică a regiunii din Troubled Water de Jens Mühling, Black Sea rămâne o lucrare de introspecție psihică, unde „Marea Neagră” este mai degrabă o stare de spirit și un simbol al izolării decât o destinație fizică. Structura de 74 de pagini impune un ritm alert, unde fragmentele lirice funcționează ca niște instantanee ale unei lumi care a încetat să mai fie familiară.