Black Faces, White Spaces

Notăm cu interes modul în care Black Faces, White Spaces reîncadrează discuția despre ecologie, trecând dincolo de simpla analiză a activismului pentru justiție socială. Subliniem faptul că această ediție publicată de University of North Carolina Press funcționează ca o punte necesară între geografia umană și studiile de rasă, investigând motivele istorice și culturale pentru care participarea afro-americanilor în activitățile recreative montane sau în organizațiile de mediu rămâne scăzută. Reținem abordarea interdisciplinară a lui Carolyn Finney, care demonstrează că spațiile naturale nu sunt neutre, ci sunt încărcate de traumele istorice ale sclaviei și segregației.

Spre deosebire de lucrarea sa anterioară, Sign & Breath, care explorează vocea poetică și identitatea prin literatură, Black Faces, White Spaces aplică o rigoare academică asupra modului în care natura a fost transformată în marfă și reprezentată mediatic în Statele Unite. Analiza se bazează pe momente de cotitură, precum Legea Sălbăticiei din 1964 sau dezastrul provocat de uraganul Katrina, pentru a ilustra cum mediul înconjurător este „racializat”. Ca alternativă la Not Just Green, Not Just White de Mary E. Mendoza pentru cursurile de sociologia mediului, volumul de față are avantajul de a integra cultura populară și filmul în analiza istorică, oferind o perspectivă mai aplicată asupra imaginarului colectiv. De asemenea, lucrarea completează temele din To Love the Wind and the Rain de Dianne D. Glave, însă Carolyn Finney pune un accent mai puternic pe viitor, identificând liderii actuali care militează pentru o deschidere a spațiilor verzi către toate comunitățile.